Night
market, intre mit și ce-ai pățit
Sunt piețe și piețe, amplasate dupa cele mai neasteptate colturi, dupa bloc sau
in parc, pe trotuar sau pe malul marii,
deh, avantajele crasmei mobile. Sunt care ieftine care degeaba, mai mari sau
mai mici, chinezești sau musulmane, mai murdare sau mai puțin curate, deh, ca
peste tot, dupa felul și puterea orașului pe care-l hrănesc. Nici la Podul
Iloaiei nu-i fix-fix ca-n Piața Sfatului.
 |
Night market intr-o variantă epică
|
Și da, un numitor comun: in orice piață musca
e omniprezentă. Dacă ai o problemă cu faptul că a făcut-o cu frigăruile tale de
față cu tine, va trebui să optezi pentru un restaurant adevărat. Și, logic,
nici prin creanga minții să nu-ți treacă că acolo materia primă tot din piață
vine. Nici gând! Restaurantele se aprovizionează de undeva de pe Marte, e
știut.
Lăsând așadar musca la o parte, de sub ea poți
alege înainte de toate pe oricare dintre felurile tradiționale Thai, de la
banalul khao paat (orez prăjit sau flai lai
în engleza locală) la mult apreciatul fish
cake. Oamenii cu zâmbet lat au 5 feluri principale. În ordinea intrării pe
masă: salate și snacks, la aperitiv, apoi supele și
tăiețeii (voi reveni pe
subiect, deja imi plouă in gură), celebrele curry, categorie distinctă intre supă și ce numim noi fel principal
(și pe care un farang nu va ști
nicicând dacă să le mănânce cu lingura sau cu furculița – răspuns corect : cu amăndouă, simultan) felurile solide, pe grătar sau deep-fried
și, logic, desertul. Dacă te întrebi salata de roșii, in ce
categorie intră, te anunț că în ultima.
 |
felurite curries și alte mâncărici conexe
|
Toate cele de mai sus le vei afla in orice
night market, in toate formele lor de existență : vegetariene, cu pui, porc, vită, pește sau
fructe de mare, bucătaria și societatea Thai fiind extrem de lipsite de
prejudecăți la capitolul ăsta. Să fim ințeleși, există și tabu-uri, dar eu
personal nu l-am întâlnit in 9 luni pe Grivei decât lângă tarabă, intâmpinând entuziast muște(rii) . Cambodgia și Vietnam
sunt din păcate, celebre pentru asemenea feluri,despre asta tot intr-un episod următor.
Atenție, porc se-ntâmplă!
Pe lângă felurile
tradiționale vei mai gasi in piața de noapte o sumedenie de ciudățenii, unele gata
perfecte, altele necesitând gusturi antrenate. Thailandezii sunt deschiși la
incercări culinare, bucătăria fusion fiind la mare preț, indiferent de mediu și
posibilități. Mu Kratha (o combinație dintre grătarul corean si supa
chineească) green curry pizza, așa-zișii american noodles (paste de orez in
care se pune orice găsești in frigider) sau sushi cu caracatiță prăjită in
foarte dulcele stil
thailandez sunt dovezi (aproape) vii
in direcția asta.
 |
secțiunea vegetariană de market-made sushi
|
Dacă ai de gând să
vizitezi o asemenea piață vei vedea că nimic din ce aș putea eu scrie nu te
poate pune cu adevărat in gardă, surprizele sunt peste tot. Așteaptă-te la
antreuri dulci și la dulciuri iuți, la fripturi ce arată a
supă, supă ce arată a ceai, ceai ce arată a cacao cu lapte și așa mai departe.
Nu te supăra când il descoperi pe porc in desert sau pe mango în aperitiv și
incearcă să te abții să faci poze tigăilor cu gândaci, larve sau lăcuste . Costă 10 baht extra și oricum am făcut-o deja noi pentru tine.
 |
mda, exact ceea ce par a fi |
Pe
scurt, crede și nu creceta. Mă rog, nimeni nu-ți interzice lucrul ăsta, ești
liber să repeți de câte ori vrei tu “What
is this?” atâta timp cât ești conștient că nimeni cu
studii lingvistice universitare nu are tonetă in piață. (în sensul ăsta te poți
antrena de acasă, vorbind în engleză, franceză sau thai cu toate tantile cu
batic, păpushoi & barabullen). Bingo, nimeni nu te va înțelege!
 |
poate cel mai gustos pește cu care am avut plachia să mă intâlnesc in viața asta |
 |
Pad Thai, alegerea invariabilă a turistului prudent
|
Dacă
insiști și-ti formulezi ceva mai explicit nedumerirea (cursurie de pantomimă
ajută) vei obține subite si molipsitoare luminări la față din partea
interlocutorului. Pod efemer peste
civilizații ce se prabușește brusc, odată cu răspunsul amabil: kaeng kiao wan, bami haeng pet sau khao
khiai chiau. Nu trebuie decât să alegi. Asta e, ai venit s-o arzi local în căutarea unei experiențe unice. Așa că
thai și-nghite. Ceea ce am făcut și noi.
 |
Oare cine-i acolo? |
 |
Ko-thot kaap, wtf is this?!
 |
Nimic nu e ceea ce pare a fi: ne-am bucurat degeaba la fursecurile de mai sus, au fost doar dulci. Foarte. |
|
Cu ce s-a asortat Doamne Ferește al nostru?
Tot cu prăjeli, săracu, de la pachețele de primăvară la celebrul no-name. No name ăsta e o variantă Thai de tempura rămasă nebotezată din pricina firii nestatornice: thailandezii transformă astfel in snitzel pufos și dulce orice le vine la indemână. Preferata mea a fost varianta cu fructe de mare, de la creveți la calamar le-am incercat si abuzat pe toate. Dar nu am regretat nimic. DFR e făcut pentru fructele de mare și speriat thailandezi. De Doamne Ferește.
 |
Alături de vărul Thai cu care își are în comun lemon grass-ul, frunzele de kaffir lime și încă vreo două chestii...
 |
Degeaba ai trăit dacă nu ai incercat pe DFR cu squid no-name...treaba ta! |
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu